Ti ani ulache é pudù fé l sëurastant dl Cor Sasslong iel stat per mé la festa di 40 ani cun l viac tl’ Africa dl sud la majera legrëza y l’esperienza plu sentida. Mé de gra al cunsëi y ai cumëmbri iel stat mesun mëter a jì chësc viac.
Davia che Samuel Runggaldier, nosc dirighënt da śën, fova bele stat tl’ Africa dl sud ons ënghe nëus pudù mparé a cunëscer l cor “Akustika Chamber Choire”, che ciantova sota la bachëta de Christo Burger. Deberieda cun chësc cor de marueia ons pona pudù fé n cunzert a Pretoria tl Nazareth House. N tel cunzert fova sambën na bona viertla per mëter a jì nce dut n viac tl’ Africa dl sud, per festejé a chësta maniera i 40 ani de nosta lia. Mëter a jì n viac de chësta dimenscions cumpurtova sambën nce de truepa ndesfidedes a livel de coordinamënt y finanziel. Ma cun l cunsëi da ntlëuta ne fovel nianca tumà la dumanda “SCE” jì “DA TLO JU”, ma mé “CO FÉ” per pudëi “JÌ”.
L se tratova de fé i papieresc, de fé i pasc per l viac y sambën nce de se cruzië per i finanziamënc per 31 cumëmbri che pudova jì pea. L viac se ons pona paià cun resć de cassa, vel’ cuntribut y se paian nce nstësc na pert. Do che an ciantà ai 20 de utober 2012 n cunzert y ai 21 de utober mo na bela Santa mëssa ans scumencià bel plan a fé cufer, davia che ai prim de nuvëmber fovel da pië via cun la curiera de viers dl aeroport. L jol da Minca a Johannesburg à durà 10 ëura. Ntan chëstes à pudù i autri passajieres scuté su vel’ ciantia de bona ueia de nosc cor. Ai 2 de nuvëmber sons jic a vijité l “Township Soweto” ulache l viv la puera jënt. N’ esperienza dl dut nueva, che nes à fat pensé do sun la gran desfrënzes de vita che l ie sun l mond y dla fertuna che nëus on. Tl Township Soweto ti ons ënghe cialà ala cësa de Nelson Mandela y tlo ons nce pudù audì n pue’ de storia de TaTa Madiba.
Do chisc mumënc soc tl Township Soweto sons jic inant cun la curiera per se ancunté cun nosc cumpanies dl cor Akustika a Pretoria. Uni cumëmber de nosta lia à pudù durmì doi nuetes tla cëses dla families di cumëmbri dl cor Akustika. N chëla sëira se ons pona abinà per se cianté ite per l cunzert. Sambën ne fova la cunzentrazion nia la miëura, davia che uniun cuntova de ulache l fova unì cuncià ju a durmì: n valguni sun n canape y d’autri fova ruvei te na vila scialdi bela. Do l cunzert che à scialdi butà ons passà na blòta sëira de festa cun nosc cumpanies dl cor african. Ai 03 de nuvëmber sons jic sun l marcià tipich de Pretoria: l “Hazelwoodfoodmarket”. Da iló sons pona muec per jì a ti cialé a vel’ monumënt tl raion de scunanza de “Voortekker Groenkloof”. Da sëira ons maià da cëina cun i cumpanies dl cor Akustika stajan n cumpania y de bona ueia, ciantan vel’ ciantia africana y vel’ una da mont. Me lecorde mo avisa coche l cor Akustika se ova astilà a mparé adamënz la ciantia “Nëus jon pa bel plan”.
Ai 04 de nuvëmber sons jic cun la curiera de viers de Pilanesberg, n parch dai tieres. Do trëi ëura de viac sons ruvei tla “Lodge Bakubung” ulache l fova bele ntëur al hotel da udëi tieres de uni sort. Do vel’ saut te nudadoia (l fova n ciaut mat) sons muec a fé l prim “Game Drive” (n safari). Son sentei ite te doi camions davierc y son furnei tres i bòsc dl Pilanesberg, ulache uniun purvova a udëi i “5 tieres salveresc”. Ai 05 de nuvëmber fovel n di liede, ulache uniun pudova fé cie che l ulova. Na pitla grupa ie leveda bele abenëura a fé mo n safari, per ti cialé ai tieres cun n “ranger”. D’autri ie muec de viers dla zita de Sun City, na pitla zità tl desert. Sambën à nce n valguni sfrutà l di per sté te nudadoia dla Lodge.
Da sëira se ons inò ancuntà per furné cun i camions a fé n segondo safari y a ti cialé ala marueia dl surëdl che va dojù. Per finé via la sëira ai metù a jì na cëina alalergia. N udova vel’ tier che passova sota mëisa ora y sambën audiven nce vel’ ciantia ladina. Ai 06 de nuvëmber do doi de scialdi biei dis tla natura sons furnei de viers de Johannesburg per ruvé al aeroport de Lanseria y julé a Kapstadt. Do che on dat sëura cun l julier sons furnei cun na curiera de viers dl Tafelberg (1087 m), la mont plu auta dl’ Africa dl sud. Iló ons pona pudù jì su cun na furnadoia defin moderna. Ruvei de reviers pra curiera ons mo fat na pitla raida tla zità de Kapstadt, cunesciuda coche Cape Town. Ai 07 de nuvëmber sons jic a ti cialé ala colonia di pinguins a Simons Town sun la “Boulder Beach”. Nce a “Cape point - Kap der guten Hoffnung” sons tlamei, l post plu a sud-ovest de duta l’ Africa.
Ntan l furné de reviers te hotel ons mo udù n grumon de tieres sciche struc y afes. Me lecorde mo sciche sce l fossa inier canche l’afes nes univa ca permez, per udëi sce l fossa zeche da maië te nosta mans. Do che son ruvei te hotel à uniun inò pudù fé cie che l ulova. Ma coche l ie usanza pra l Cor Sasslong se ons mpo mo ancuntà duc per jì deberieda a 82 cëina tla “Waterfront”. balenes. Ciariei su de aparac da fé fotos y de roles sons jic sun berca y bel de paca che on nce udù da daujin chisc gran tieres dl mer. Ai 09 de nuvëmber ons metù a jì na degustazion de vins, che tl’ Africa dl sud ne daussa sambën nia mancë. Da sëira ons pona maià alalergia na cëina sud-africana cun na lingia de prudoc y cërn dl post. A dì bele coche la ie ne n’ons nia for sapù avisa cie che maian, ma davia che an bele ciarcià truep vin, ti savovel pa a duc n bon maië…
Propi n chëla sëira ie jic nosc cumpanies dl Cor Sasslong, chëi che ne n’ova nia pudù unì pea, a “Törggelen” cun nosta fenans. Me nmagineie che nce ëi ebe ciarcià vel’ vin… Ai 10 de nuvëmber fovel sun l prugram de jì sun la Robben Island, l’ijula ulache Nelson Mandela ie unì śarà ite 27 ani te perjon. N mëinaturisć che ie nstës unì śarà ite te chësta perjon nes à cuntà duta la storia dl’ “Apartheid” sud-africana.
Domesdì via sons inò jic de viers de Kapstadt per julé da iló a Johannesburg y po’ inant a Minca. Ai 11 de nuvëmber ons dat sëura a Minca y do 10 dis scialdi biei y ciauc sons inò ruvei a cësa. Per stlù ju l viac ons mo messù mëter su la ciadëines ala curiera, davia che te Gherdëina ovel bele nevët. Nscila ie chësc viac jit a piz. Rate che l nes ebe desmustrà che l cianté y la mujiga fej tenì adum la jënt, te uni ucajion. De gra a dut l cunsëi da ntlëuta y sambën a duc i ciantarins che à fat a na maniera che chisc dis reste per for te mi lecort.
Christian Plancker
Cor Sasslong